Spitalul Clinic Municipal ”Sfântul Arhanghel Mihail” – 190 de ani de istorie medicală

Momentul care marchează întemeierea Spitalului Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail” a fost anul 1829, [] când spitalul înfiripat din biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” era [] lăcașul unde pentru bolnavi să existe o celulă, să aibă un pat în care să se poată odihni și un infirmier care să-i îngrijească și o sobiță pe care să încălzească apa. La rândul lor, bolnavii să nu se răsfețe cerând prea mult, să fie cu soviste și să accepte ce li se oferă în măsura posibilităților Bisericii.

În perioada 1827-1829, în timpul căreia Basarabia a fost baza de acțiune a armatelor rusești, Spitalul a devenit un loc de sine stătător, pe lângă Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Chișinău. Biserica a fost construită pe pământ domnesc până la 1739. Domnitorul Moldovei Grigore Ghica i-a permis serdarului Năstase Lupul să refacă din temelie Biserica, lucrările începând la 27 iulie 1741. Către 1 decembrie 1755, în Biserică slujeau doi preoţi şi un diacon, iar cu începere din anul 1829, ea servea şi drept loc de vindecare a bolnavilor, atât trupește, cât și sufletește. (Revista Chișinăul medical, anul 1939, BNRM)

Actuala Biserică „Sfântul Arhanghel Mihail”, anterior Soborul Vechi, face parte dintre acele puține 44 de bijuterii arhitecturale care cândva bucurau ochii chișinăuienilor ce se plimbau sau mergeau grăbiți pe străzile din centrul vechi al Capitalei. (Nesterov,T., Râbalco, E.,  Fața neștiută a Chișinăului de altădată, iunie 1998).

În documentele privind istoria Soborului Vechi „Sfântul Arhanghel Mihail” se atestă primele mărturii despre întemeierea actualului spital „Sfântul Arhanghel Mihail”, când la Chişinău au început să fie aduşi răniţii armatei ruse,  participanți ai războiului ruso-turc (1827-1829).

În raportul Administraţiei guberniale din Basarbia privind sectoarele medicale şi veterinare pentru perioada 01.11.1887-01.11.1889 se menţioneză că […]  bolnița de pe lângă biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” constă din opt camere, dintre care una este ocupată de medic, alta – de felcer şi în a treia se află farmacia, iar celelalte cinci sunt pentru bolnavi. Pentru bucătărie, spălătorie şi pentru infirmieri există altă încăpere din biserică. Felcerul se află întotdeauna la spital.

Date statistice:
nr. de paturi – 30 buc.

cheltuieli spitaliceşti:
(fără întreţinerea doctorului şi fără medicamente) – 3 372 rub.;
nr. zile de boală – 9 200;
cost anual pentru un bolnav – 4 rub.16 kop.;
cost alimentaţie pe zi – 7,11 rub.;
durata medie de şedere a unui bolnav – 13 zile;
mortalitate – 0,01%;
bolnavi cronici – 0,2%;
cantitatea de aer pentru un bolnav – 17,97 stânjeni 2 /9/;
raportul suprafeţei luminoase a ferestrei către podea – 1:10.

Mai târziu, în anul 1848, potrivit Vedomostilor Bisericii, Spitalul „Sfântul Arhanghel Mihail” se afla în gestiunea Bisericii și constituia proprietatea sa. Din aceleași acte bisericești aflăm că din luna mai a anului 1861, Spitalul funcționa de sine stătător ca Старо-Архангельская больница, avea drogherie  (farmacie) cu necesități de aprovizionare, întocmind și înaintând conducerii o listă a preparatelor farmaceutice necesare.

Biserica „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil”, anul 1866

• Biserica „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil”, anul 1866

„Старо-Архангельская больница” pe le lângă Soborul Vechi

• „Старо-Архангельская больница” pe le lângă Soborul Vechi

Biserica „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil” În incinta ei, în cele opt camere, se acorda pacienților asistență medicală

• Biserica „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil”
În incinta ei, în cele opt camere, se acorda pacienților asistență medicală

În anii celui de al Doilea Război Mondial, a fost distrus și Soborul Vechi, și muzeul care a devenit subiectul mai multor căutări și cercetări, materializate în numeroase publicații și discuții ce au avut intenția de a accentua rolul acordat de statalitate și de autoritățile ecleziastice formării unui edificiu aparte, dedicat spitalului din inima Chișinăului, transferat în proximitatea Soborului Vechi din Chișinău.

Demolarea Bisericii „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, anul 1955. Spitalul fiind deja strămutat în edificiu aparte

• Demolarea Bisericii „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, anul 1955. Spitalul fiind deja strămutat în edificiu aparte

Din analele Bisericii descifrăm [] că s-au adunat bani din donaţii de la persoane fizice, de la reprezentanții cluburilor aristocratice și a început construcția spitalului în apropierea Bisericii spulberate, în calitate de clădire aparte, sub formă de baracă. (Anuarul Institutului de istorie şi arheologie, XII, 1955, doc. nr. 3, 9, 10, 31, 38). Confom Dicționarului limbii române, „baracă”  înseamnă o construcție provizorie de scânduri care poate servi ca locuință, magazie, prăvălie etc.

Documentele istorice înregistează dovezi despre organizarea anumitor secții specializate – chirurgie și ginecologie din cadrul acestei încăperi și că tratamentul bolnavilor se oferea contra plată. Mai mult de atât, în cadrul Spitalului funcționa și o farmacie.

Actualmente situat pe strada Sfântul Arhanghel Mihail, Spitalul figurează în fondurile Arhivei Naționale a Republicii Moldova în calitate de bolniță pe lângă Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, localizat pe str. Ecaterinovsk (1812-1918); str. T. Râșcanu (1924-1944); str. Ekaterininskaia (1944-1991). (Ghidul enciclopedic Chișinău: bulevarde, străzi, piețe, parcuri, Chișinău, 2017)

La 25 iulie 1991, strada care poartă numele Spitalului, a fost redenumită prin Hotărârea Comitetului executiv al Consiliului municipal Chișinău nr. 11/77. Și Biserica, și Spitalul, și strada au fost numite în cinstea Sfântului Arhanghel Mihail, care înseamnă: Cel care este asemenea lui Dumnezeu, Cel care veghează la căpătâiul bolnavilor, Îngerul Eliberator, Apărător al Luminii, al Dreptății, al Adevărului, al Binelui Divin, al Bunătății, al Credinței în Dumnezeu.

Anul 1950 constituie pentru  Spitalul Clinic Orășenesc nr. 2 (actualul Spital Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail”) o nouă etapă de dezvoltare.

Secția internări și blocul chirurgical al Spitalului Clinic Orășenesc nr. 2, anii 50

• Secția internări și blocul chirurgical al Spitalului Clinic Orășenesc nr. 2, anii ’50

În conformitate cu ordinele  Ministerului Sănătăţii al URSS nr. 870 din 21 septembrie 1950 și nr. 1629 din 23 octombrie 1950, cu Ordinul  Direcţiei sănătăţii a orașului Chișinău nr. 224 din 05.11.1959 au avut loc reorganizări ale sistemului de sănătate din oraș. Ca urmare, Maternitatea Municipală nr. 1 s-a reorganizat în spital somatic, cu capacitatea de 100 de paturi, care a fuzionat cu Policlinica Orășenească nr. 2.  În componența acestui spital și-au desfășurat activitatea:

  • Secția de chirurgie, cu capacitatea de 40 de paturi chirurgicale, inclusiv 10 traumatologice, 5 oftalmologice, 5 ORL;
  • Secția de terapie, cu capacitatea de 40 de paturi, inclusiv pulmonologice;
  • Maternitatea cu 20 de paturi, alcătuită din Secția de observație și fiziologie a lăuzelor. Pentru îmbunătățirea examinării femeilor, în instituția nou-formată, până la 15 noiembrie 1950, s-au deschis 30 de locuri (paturi) ginecologice și încă 10 paturi de maternitate. Capacitatea serviciului obstretical-ginecologic al Spitalului ajunsese la 60 de paturi. S-a mărit numărul de medici și de asistente medicale din domeniul pediatric. S-a creat funcția de vicedirector pe problemele mamei și copilului.

Instituția medicală își continuă activitatea ca Spital Orășenesc nr. 2 , sub conducerea nemijlocită a medicului-şef G. Hristokin.

Edificiul din fața blocului terapeutic, urmat de blocul chirurgical care din anul 1988 găzduia Secția de ginecologie, Centrul Diagnostic, și Secția de fizioterapie. În prezent – Centrul Municipal de Reabilitare Medicală

• Edificiul din fața blocului terapeutic, urmat de blocul chirurgical care din anul 1988 găzduia Secția de ginecologie, Centrul Diagnostic, și Secția de fizioterapie. În prezent – Centrul Municipal de Reabilitare Medicală

Blocul chirurgical în proces de construcție

• Blocul chirurgical în proces de construcție

În anii 70, activitatea Spitalului Orăşenesc nr. 2 se caracterizează prin reorganizări şi reprofilări ale secţiilor existente, prin sporirea numărului de paturi. Concomitent, se formează: Secţia cardioreumatologie, incluzându-se aici şi paturi de profil pulmonologic şi nefrologic; Secţia gastroenterologie, cu paturi de profil endocrino­logic şi hematologic; în componenţa Secţiei chirurgie sunt plasate paturi pentru pacienţii suferinzi de patologia vaselor sangvine, iar în Secţia oftalmologie – paturi pentru bolnavii de glaucomă.

Această perioadă este marcată şi prin implimentarea unor forme organizatorice noi în deservirea pacienţilor, fapt care a diminuat esenţial durata de investigație şi de tratament al pacienţilor.

La începutul anului 1970 a fost dat în exploatare blocul cu patru niveluri, destinat policlinicii. Acest eveniment a condus la extinderea şi diversificarea serviciilor specializate, inclusiv a serviciilor prestate de farmacie, laborator şi secţia diagnostică funcţională. Spitalul Orăşenesc nr. 2 devine bază clinică pentru Institutul de Stat de Medicină din Chişinău. Mai întâi este formată Catedra de chirurgie facultativă, în frunte cu Constantin Tâbârnă, apoi se deschid: Catedra de chirurgie spitalicească, condusă de profesorul Pavel Bâtcă, Catedra de boli interne, şef – Alexandr Diordiţa; Catedra de anesteziologie şi reanimare, şef – Stanislav Poliuhov; Catedra de ginecologie şi obstetrică, îndrumată de Eugen Gladun.

Fiind una din cele mai puternice baze clinice ale Institutului de Stat de Medicină din Chişinău, Spitalul a contribuit şi la realizarea cu succes a mai multor cercetări ştiiţifice în domeniul sănătăţii publice, efectuate sub îndrumarea profesorului M. I. Ghehtman.

Aşadar, anii ¢70 se caracterizează pentru Spitalul Orăşenesc nr. 2 prin ample şi profunde schimbări calitative, prin transformări şi renovări organizatorice, prin extinderea în continuare a bazei spitaliceşti. Anume în aceşti ani este dată în exploatare Policlinica nr. 2, având o capacitate de 250 de vizite pe schimb. În 1972 este deschisă prima secţie de diagnosticare şi tratare a infarctului miocardic, cu centru de reanimare, în fruntea căruia s-au aflat medicii L. A. Drozdova şi I. L. Karabinski.

În anul 1975, în zona industrială Ciocana Nouă, sub egida Spitalului Orăşenesc nr. 2, este inaugurată Policlinica nr.10, iar mai tîrziu – blocul principal al complexului spitalicesc din sectorul Râşcani. În mare măsură, dezvoltarea şi consolidarea bazei spitaliceşti şi a serviciului de ambulator, inclusiv a celui de la întreprinderile industriale, este meritul domnului L. N. Pinski, pe atunci medic-şef al Spitalului, de profesie medic-urolog, ctitorul Spitalului Clinic Orășenesc nr. 3. În baza complexului spitalicesc construit în sectorul Râşcani, sub conducerea nemijlocită a Spitalului Orăşenesc nr. 2, a fost edificat Spitalul Clinic Orăşenesc nr. 3.  În anul 1976, acesta este detaşat de Spitalul de bază, ca instituţie de sine stătătoare.

Din anul 1976, aproape de la zero, actualul Spital Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail” îşi continuă activitatea în calitate de Asociaţie Curativă nr. 2. Medic-şef devine Spiridon Borş.

În componenţa Asociaţiei Curative nr. 2 intra Spitalul Orăşenesc nr. 2, Maternitatea nr. 2, Policlinica consultativă nr.2. Staţionarul înregistrează 400 de paturi şi in­clude cinci secţii curative: Chirurgie (şef, I. I. Jovcev), Ginecologie şi avorturi (şef,  L.A.Ţurcanu), Terapie (şef, Polina Sireţcaia), Reumatologie (şef, Zinaida Seredina), Pulmonologie (şef, Elena Corcus) şi secţiile paraclinice: Radiologie, Diagnostică funcţională, Morfopatologie, laboratorul de medicină nucleară, laboratorul de investigaţii clinice şi biochimice.

 

Cu trecerea anilor au intervenit noi circumstanţe obiective care au adus schimbări, oameni noi, manageri noi în Spital. Astfel, în 1982, funcţia de medic-şef o preia Arsenie Bâlba.

Din anul 1982, staţionarul îşi sporeşte capacitatea, numărul de paturi ajunge la 540. Activitatea Spitalului este desfăşurată în următoarele secţii: Chirurgie, Chirurgie septică, Ginecologie, Terapie, Pulmonologie, Boli infecţioase – pentru hepatite virale, Secţia patologia gravidelor şi Maternitatea.

În pofida faptului că Spitalul se confruntă cu probleme materiale şi financiare, în 1989, se deschide Centrul Pulmonologic Orăşenesc cu două secţii, pentru 120 de paturi. Tot în acest an este dat în exploatare blocul chirurgical cu patru niveluri, unde sunt formate secţii noi: Anesteziologie şi Terapie intensivă (cu 15 paturi; şef – A. Organ); Secţia neurologie (cu 30, apoi cu 50 de paturi; şef – G. Glucov); Secţia chirurgie septică (cu 30 de paturi; şef – A. Idriceanu).

 

Pe parcursul celor 19 decenii de existență, Instituției medicale i-a fost schimbată denumirea de câteva ori. Dacă în anul 1829, Spitalul „înfiripat” pe lângă biserica „Sfinții Arhangheli” se numea Старо-Архангельская больница, iar mai târziu – Spitalul Orășenesc nr. 2, atunci în 1996 i se conferă un alt nume. Astfel, în luna noiembrie a anului 1996, la iniţiativa colectivului Spitalului Orășenesc nr. 2 şi cu susţinerea autorităților locale, prin Decizia Primăriei municipiului Chișinău nr. 30/1 din 19.11.1996, Spitalului Orăşenesc nr. 2 i se conferă numele de Spital Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail” (situat pe strada cu același nume – Arhanghelul Mihail, nr. 38).  Acest fapt marchează o etapă calitativ nouă în activitatea cotidiană a colectivului, o încurajare morală în eforturile personalului medical de salvare a vieţilor omeneşti.

 

Mai târziu, în conformitate cu prevederile Legii ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28.03. 1995 şi ale Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr.1585-XIII din 28.02.1998, la 18.12.2003, Instituţia medicală a primit statutul de  Instituţie Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail”.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr.749 din 04.08.1999 pentru aprobarea actelor normative despre executarea Legii privind minimul de asistență medicală gratuită, garantat de stat, Spitalul Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail” îşi reorganizează în permanenţă sistemul de acordare a asistenţei medicale gratuite.

La ora actuală, Spitalul dispune de 305 paturi, ceea ce ar însemna că, anual, tratăm circa 14 mii de pacienţi.

Unitatea de primiri urgente, anul 2019

• Unitatea de primiri urgente, anul 2019

Blocul chirurgical, anul 2019

• Blocul chirurgical, anul 2019

Blocul boli interne, anul 2019

• Blocul boli interne, anul 2019

Blocul administrativ, anul 2019

• Blocul administrativ, anul 2019